in acel colt ati asteptat de atatea ori statuia.
pe banca aceea inalta mi-ati povestit gandurile.
acum urlati, pentru ca cel ceea fost odata nu va mai
fi niciodata, reducandu-se la deloc.
unde fugiti? de ce va grabiti?
ati uitat sa mai zambiti, ati uitat de simtiri,
ati fugit de adancuri.
Se ascundea in spatele rosului un alb.
Doar alb curat.
Doar ca obisnuia.
Si acum este cam
prea patat.
Acum 4 ani
love it
RăspundețiȘtergere