joi, 25 iunie 2009

despre pentru leapsa


Buna sa va fie ziua...

Astazi se va povesti despre un nene pe care il cheama Ma Liaung(Maleonn).
Probabil deja se cunoaste despre el.
El spune despre sine asa: 'As zice ca sunt pesimist ca structura mentala si emotionala,dar optimist in expresie. Ca viata insasi: dulce si acrisoara, trista si vesela in acelasi timp.'
Si despre arta lui spune asa: ' Arta inseamna pentru mine eliberarea sufletului de orice constrangere. In momentul in care incep sa lucrez, sufletul meu este viu , ca si o flacara care arde.'
El e fotograf. Din momentul cand am vazut prima fotografie el a devenit unul din preferatii mei. Are un suflet colorat. Traieste punand in valoare gandurile lui si vietile celor apropiati lui.

Adda( heartofinnocent) leapsa ta e aceasta. Aceea de a spune cate ceva despre un artist care ti-a influentat intr-un fel sau altul trairile.

De abia astept.

marți, 23 iunie 2009

leapsa dintai

am primit-o acum cateva zile. numarul meu preferat este trei deci :)

3 locuri unde as vrea sa merg: acoperis pe intercontinental (cred ca as vrea sa inot in piscina de acolo), pe varful turnului Eiffel si in China de Revelion...;)

3 persoane publice pe care le admir: Chirila Tudor, Sunny de la POD si Kat von D

3 filme pe care le-as vedea de n ori: lemony snickers, into the wild, 8 mile

3 persone dragi: fratele meu, sa-o-tiu a mea, si amanta desigur ;))

3 melodii de suflet: POD-Alive, Flyleaf- Cassie, Eddie Veder-Big hard Sun

3 carti preferate: Marile Sperante, Zece negri mititei, Adversarul

Multumesc zambareato :). De trei ori cate cinci

sâmbătă, 13 iunie 2009

nu poate!

altul.
singur.
de data asta prin ascundere.
ei ii era dor.
si e satula.
arde sa fie ea.
flacari mistuitoare ii zapacesc gandurile.
ii este dor si atat.

joi, 4 iunie 2009

O parte din Psalm

Malul lacului.Dimineata.Nori.Rasarit.Obosit.Adoarme.

Tocmai se terminase noaptea alba.

Inca trece printr-o perioada in care totul e rece, amar, trist si nimic nu i se pare mai interesant decat iluzia unei betii.

Nu e chiar iesit din comun.

Insa eram si eu acolo si sincera sa fiu imi venea sa urlu.
De ce nu mai stie ce cauta? De ce isi doreste ceva ce stie foarte bine ca nu il va ajuta deloc ?
Ciudat, pentru ca imi doream sa inteleaga ca alearga dupa lucruri care il distrug.
Dar tot ce am putut sa fac a fost sa stau acolo, uitandu-ma la nebunia lui si rugandu-ma. Pentru ce?

Nici eu nu mai inteleg.

Doar ca ieri mi-am amintit de Ps. 91.

''Pusqui'il s'attache a moi, je l'affrachis,
je l'exalte pusqu'il connait mon nom.

Il m'apelle et je lui reponds:
<< Je suis pres de lui dans ma detresse
Je le delivre et je le glorifie,
de longs jours je veux de rassasier
et je ferai qu'il voie mon salut>>''