Oxygen from Christopher Hendryx on Vimeo.
ce chimista ma faceam
Acum 6 ani
Se afișează postările cu eticheta desene. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta desene. Afișați toate postările
luni, 19 aprilie 2010
duminică, 10 mai 2009
confesiunea unei restante anticipate
Bine, sa zicem ca acum pot sa scriu si eu, un text oarecare, asa pentru ca e mai interesant sa scrii in timpul examenului.
Imi amintesc ca atunci in generala imi era oroare de cerinta aia din manualul de romana: "Scrieti un text!". Cine ar fi crezut , ca voi ajunge astazi sa scriu despre ceva minunat chiar in timpul unui examen. As vrea sa desenez de fapt dar nu pot pentru ca s-ar prinde domnul seminarist. Si deci , trebuie sa scriu!
Copacii astia din Cismigiu sunt chiar draguti.
Si aud soaptele colegelor mele si vreau si eu sa vorbesc cu cineva. Dar nici asta nu pot. Sunt constransa ca ma fac sa scriu si sa imi invat la vara.
Da, la vara. Pa, pa USA , housekeeping la negrotei! Mai bine asa, aici in Romania chinuindu-ma sa am si eu un salar, sa imi pot plati chiria. Usor nu e si nici sens nu are si totusi am sa ma bucur si eu ca pot avea a doua sansa.
Da , ce a fost a fost! De acuma sa stiu ce sa fac!
Asta imi spun la fiecare examen! Lasa ca data viitoare ai sa faci mai bine!
Da, dar trebuia sa citesti, sa cercetezi sa asimilezi teorii, sa faci legaturi, deosebiri, asemanari!
Ma simt mai increzatoare?Nu!
Dar stiu ca mai am o sansa si pot profita de ea!
Da, stiu ca pot!
Sper sa lupt pana voi castiga!
Indraznesc , cu toate ca din lipsa mea de interes am pierdut prima sansa. Voi fi mai atenta!
Asta e scuza si promisiunea pe care am facut-o dupa fiecare greseala de acest gen!
Nu mai pot!
Voi birui!
Imi amintesc ca atunci in generala imi era oroare de cerinta aia din manualul de romana: "Scrieti un text!". Cine ar fi crezut , ca voi ajunge astazi sa scriu despre ceva minunat chiar in timpul unui examen. As vrea sa desenez de fapt dar nu pot pentru ca s-ar prinde domnul seminarist. Si deci , trebuie sa scriu!
Copacii astia din Cismigiu sunt chiar draguti.
Si aud soaptele colegelor mele si vreau si eu sa vorbesc cu cineva. Dar nici asta nu pot. Sunt constransa ca ma fac sa scriu si sa imi invat la vara.
Da, la vara. Pa, pa USA , housekeeping la negrotei! Mai bine asa, aici in Romania chinuindu-ma sa am si eu un salar, sa imi pot plati chiria. Usor nu e si nici sens nu are si totusi am sa ma bucur si eu ca pot avea a doua sansa.
Da , ce a fost a fost! De acuma sa stiu ce sa fac!
Asta imi spun la fiecare examen! Lasa ca data viitoare ai sa faci mai bine!
Da, dar trebuia sa citesti, sa cercetezi sa asimilezi teorii, sa faci legaturi, deosebiri, asemanari!
Ma simt mai increzatoare?Nu!
Dar stiu ca mai am o sansa si pot profita de ea!
Da, stiu ca pot!
Sper sa lupt pana voi castiga!
Indraznesc , cu toate ca din lipsa mea de interes am pierdut prima sansa. Voi fi mai atenta!
Asta e scuza si promisiunea pe care am facut-o dupa fiecare greseala de acest gen!
Nu mai pot!
Voi birui!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
